Muntii Orastiei-nucleul statului dac
Existenta satului poate fi insa dovedita arheologic si descoperirile din Muntii Orastiei o dovedesc.Cea ce atrage in primul rand atentia la cetatile din Muntii Orastiei e caracterul de system si unitatea lor de constructie.O simpla privire oe harta arata ca fortificatiile de la Costesti, Blidaru, Piatra Rosie, Banita, ca si numeroasele elemente de defensive si de mai mica insemnatate, au fost concepute in vederea unui scop limpede:protejarea marelui centru economic, politic si religios-cultural de la Sarmizegetusa(Dealul Gradistii).
Cetatile mentionate nu sunt simple centre tribale intarite; ele sunt construite in astfel de locuri, incat se vad si se sprojina reciproc.Ele nu reprezinta un numar oarecare de fortificatii, ci un sistem bine chibzuit de cetati care nu putea fi nici conceput, nici construit de un trib sau o uniune de triburi, ci numai de o puternica autoritate centrala, de stat.
Unitatea de conceptie a cetatilor dacice din Muntii Orastiei e dublata de o unitate de constructie.Planul lor e diferit, adaptandu-se la caracteristicile terenului, dar modul de a le construi este acelasi.Se-ntelege ca si aceasta unitate de constructie pledeaza pentru existenta unei trainice puteri centrale.
Sper aceeasi concluzie ne indrumeaza studiul materialului aflat in cetatile si asezarile din aceasta zona.Edificiile militare si civile, publice si private, dezcelite mai cu seama in ultimii ani, tehnica de constructie, ateliere, impresionanta bogatie a obiectelor de metal, multimea, varietatea si frumusetea ceramicii nu-si au egal in restul Daciei.
Pe masura realizarilot din domeniul civilizatiei materiale sunt si progresele facute de daco-geti in variantele aspecte ale culturii spirituale.Preocuparile stiintifice(astronomice, medicale) ale preotimii geto-dace, cunoasterea scrisului, arta plastica constituie marturii suplimentare ale stadiului inalt atins de daci in ultimele doua secole dinaintea cuceririi romane.
Despre existenta unui stat dac vorbesc si putinele cunostinte pe care le ave, despre organizarea curtii luiBurebista.Inscriptia ridicata la Dionysopolis, cetate greaca de pe tarmul Pontului Euxin(Balciucul de azi), in cinstea unui cetatean al orasului, Acornio, ni-l arata pe acesta ca fiind “in cea dintai si cea mai mare prietenie” pe langa Burebista.
Regatul lui Burebista era organizat deupa modelul statelor rasarite pe ruinele imperiului lui Alexandru cel Mare. Dar Acornion nu era numai puratorul unui astfel de inalt titlu. In virtutea unei prietenii mai vechi care il legase de tatal lui Burebista, el era folosit de rege ca ambasador pentru misiuni diplomatice delicate. Daca adaugam la acestea si atributiile de veritabili vice-rege cu care investit marele preot Deceneu, colaboratorul cel mai apropriat al lui Burebista, si anumite amanunte din organizarea puterii dacice sub Decebal (despre ele va fi vorba in alta parte), ajungem la concluzia bine intemeiata ca formatiunea condusa de Burebista era un stat in toata puterea cuvantului.
Nici politica externa promovata de aceast mare rege al daco-getilor nu contrazice concluzia la care am ajuns.Indemnul la unire in fata pericolui roman nu gasise rasunet peste tot, la toate triburile geto-dace; aristocratia unor dintre ele nu era dispusa sa renunte, in folosul puterii centrale de stat, la neatarnarea sa la anumite privilegii.Aceste triburi au fost inglobate cu forta de Burebista in statul condus de dansul; pe urma, el a cucerit noi tinuturi, multe dincolo de vatra seculara a geto-dacilor care coincide in linii mari cu teriotoriul Romaniei de azi.Campaniile lui Burebista nu au fost simple expeditii de jaf caracteristice perioadei demicratiei militare, ci adevarate cuceriri de teritorii si populatii straine.Dar “dominatia asupra celor subjugati este incompatibila cu o randuirea gentilica”; ea este insa in atribut al statului sclavagist inca din faza lui incepatoare.
Hotarat, marele complex arheologic din Muntii Orastiei documenteaza in chip evident existenta statului dac.Dar reprezenta el oare intregul stat?
La aceasta intrebare cred ca trebuie sa raspunem negativ.Cetatile si asezarile din Muntii Orastiei constituie expresia superioara a dezvoltarii societatii daco-gete si, cum sa aratat mai sus, nu-si au egal in Dacia.Dar cetati asemanatoare, fara a fi atat de puternice si fara avea acest caracter de sistem, s-a mai descoperit in destule locuri: la Campuri-Surduc, tot ion tinutul Hunedoarei, la Piatra Craivii nu departe de Alba-Iulia, la Capalna pe valea Sebesului, la Tilisca langa Sibiu, in Oltenia la Ocnita si in Moldova pe inaltimea Batca Doamnei din aproprierea orasului Piatra Neamt.Particularitati ale pozitiei lor strategice si ale constructiei lor le leaga in chip firesc de complexul din jurul Sarmizegetusei, imkprejurare care dovedeste ca acest complex trebuie considerat nu ca identic cu statul lui Burebista si Decebal, ci numai ca centru, nucleu al acestuia.
Nculeu in sensul unei superioare dezvoltarii economice, in intelesul de reduta a puterii centrale, de resedinta permanenta a regelui, de centru cultural si religios.Nucleu, daca vreti, si in sesn teritorial.Dar oare a fost complexul din Muntii Orastiei nucleul statului dac si in sens cronologic?Aici sa fi aparut intradevar statul?Iar daca da, de ce?Care-i explicatia?Cum de n-a aparut statul in regiunile cu indelungata si stralucita dezvoltare ca Dobrogea, Muntenia sau Moldova de miazazi?La toate aceste intrebari se va putea raspunde abia dupa ce vom parcurge si istoria politica a statului dac sub Burebista.